Povesti din batrna – priče iz starih vremena - Ćuprija.net
31030
page-template-default,page,page-id-31030,bridge-core-2.1.1,ajax_fade,page_not_loaded,,paspartu_enabled,overlapping_content,qode-child-theme-ver-1.0.0,qode-theme-ver-19.8,qode-theme-bridge,qode_header_in_grid,wpb-js-composer js-comp-ver-6.1,vc_responsive
 

Povesti din batrna – priče iz starih vremena

Povesti din batrna – priče iz starih vremena

  • Încheierea proiectului despre basme populare, mituri, legende, brzalice, balade și cele mai frumoase cântece populare muntenești reprezintă o perspectivă profundă asupra bogăției și diversității culturii muntene care modelează peisajul cultural al Serbiei. Prin studiul acestor expresii populare s-a creat o punte între trecut și prezent, oferindu-ne o înțelegere mai profundă a tradițiilor și moștenirii purtate de poporul muntenesc....

  • Tekstove izvornih pesama mlavskog kraja je Slavica Jović Kolerović, primadona vlaške izvorne pesme, snimila je 12. XI 1979. godine u Studiju M Radio Novog Sada. Tonski zapisi su bili arhivirani kod ove medijske i kulturne institucije i transkriptovani su za potrebe ovog projekta. Ljubaznošću uprave RTV Vojvodine dobili smo ove arije izvornih pesama, uz odobrenje da ih publikujemo u cilju očuvanja i promovisanja kulture i indetiteta Vlaha....

  • A fost vre-un păcurar și a plecat el să umble cu oile, și a avut trei câini, buni câini. Și să duce el la munte. Se pune ploile, dar el vede vro peșteră vre-undeva. Când haide să se ducă el în peștera aceea, să se ascunde de ploaie și el și vitele, că el umblă, e păcurar. Tună el în peșteră, când în peștera aceea vreo babă cu număi un oichiu, dar oichiul îl are în frunte, nuie ca la toată lumea. Și nimică, el îi zice babi: Bună vremea mumă!”, că să vede că e muiere bătrână, și ea-i răspunde: – Mulțumesc! Cine ești tu? Eu mi-s, zice, muma dracilor. Ma, cum tu veniș aici, baș la mine la conac? – M-am ascuns de ploaie, ma n-am știut că e cineva în această peştere. – Nu-mi smintești tu nimic, ma aicea să nu-ți faci cruce. Dacă-ți faci cruce, n-o să fie bun de tine....

  • Pe urmă, când s-a făcut fântânele, sa ales unde s-a lasat izvor, unde să meargă apă. Toată pasărea sapă, face fântânioară, toate joavinile sâlbatice: iepurii, lupii, urșii, maimuțăle... ...

  • Vrodată tot pomântu a fost apă. Kât je tuot pomântu, n-a fuost pjatră, n-a fuost ljeamn, n-a fuost njimika. A aflat Dumnjedzău vrunđeva pomânt šî đin jeal faśe turćică. Jeal faśe turćică, apă o ja. Jeal faśe turćică, apă o ja. Pe kare să-ntrabă kum să fakă pomântu, aâăla nu šćije. ...

  • Mitovi, bajke i narodne priče iz Homolja SEĆANJE NA RAJ Drugi deo našeg projekta čini korpus narodnih priča iz Homolja i predstavlja plod istraživačkog rada na terenu. Reč je o mitovima, bajkama i narodnim pričama koje su zabeležene od kazivača rodom iz Žagubice i Laznice.......

  • E,e, când am fost eu bătrân, am avut atâța stupi de mulți, de nu am știut numerul cât stupi îi am. Am știut și câte albine am în ei. Când întro dimineață nu mi albină a măi bună. Ce să mă fac? Luai o bejușcă de ac și o înțepai în guleri la șubă și luai un cocoș în mână și o traistă în șele și plecai p(r)e drum la vale. Și mersei, și mersei și ajunsei la Dunăre. Cum să trec Dunărea? Luai și hrănii cocoșul și mă încalecai p(r)e cocoș și zburai dincolo de Dunăre. Când dincolo de Dunăre, văd unu ară cu albina mea. Ce să fac? Mă dusei la el. ...

  • A mjers vrun drumaš pin lumje š-aźuns întrun sat. Kând akolo, tăman negurjeadză, a însarat šî aide sâ să dukă la vrun konak să doarmă akolo. Strâgă jeal: – E, brei gazdo! E, brei gazdo! Dar poc să mă slobodz la konak k-am însă-rat? Da în kas-aja njiskar săraśi. Gazda kăšî-i raspunjđe: – Kum să će slobuod în kasă, kă mujearj-mja stă să fată. – N-aj grižă, numa sloboađe ma, macar întrun koćec, numa s-am unđe să slobod kapu, k-am ostanjit. Îl slobodzî sărak-ola în konak, îl pusă întro sobă, da jeal ku mujearja luj în alalaltă soba. Kând, prăstă noapća, mujear-sa îi fată o gloată šî adurmiră jej. Pră la mižloku nuopcî, venjiră ursătuorilji dă să ursaskă kopilu. A măj mare spusă: – Să măj trăjaskă trej dzâlje šî să moară. – Nu, numa să krjaskă până la uoptsprâăśe anj šî atunśa să moară, să kadă în bunarj - spunje a mižlośină. ...

  • A mânat Dumnjedzău pră Sâmpjetru să sortăje lumja pră pomânt. Luvă Sâmpjetru šî sortăji jeal: aj frumoš ku aj frumoš, aj urâc ku aj urâc, aj strâmbj ku aj strâmbj, aj săś ku aj săś, aj škjopi ku aj škjopi. Dupa śe a sortăit lumja, să-ntoarsă kâtră Dumnjedzău: – Doamnje, făkuj kum spusăš. Dumnjedzău kată, šî-i spusă: – Doamnje Pietre, kum aj sortăit tu lumja? Ai pus pră aj uorbi ku aj uorbi, aj săś ku aj săś, aj škjuopi ku aj škjopj. Kum sâ să askulće jej, kum să trăjaskă? Să će-ntorś dînlok šî să mjeastâś lumja, dă să poată unji pr-alcî s-askulće. S-a doborît Sâmpjetru šî mjeastăkă lumja: aj frumuoš ku aj urâc, aj sănătuoš ku aj škjopi, ku aj uorbi, ku aj săś. D-aja a râmas lumja mestâkată. ...

  • Merž́a un uom pră drum flamĭnd šĭ tabarĭt. Jera sĭngur fărdă njima pră lume. Mergĭnd, să ruga la Dumnjedzău:

    - Doamnje mi- s sarak šĭ sĭngur pră pomĭnt, nu mă lăsa să mor dă foame šĭ dă săće.

    ...

  • Nuvele sunt un gen literar caracterizat prin lungimea lor mai scurtă și se concentrează pe unul sau mai multe personaje, evenimente sau teme centrale. Nuvela este o formă de proză care are multe elemente în comun cu romanul, dar diferă semnificativ ca scop....

  • Basmele și fabulele sunt două genuri populare în lumea literaturii, adesea asociate cu poveștile pentru copii, dar deseori au mesaje mai profunde și lecții morale care sunt relevante și pentru cititorii adulți. Caracteristicile și diferențele lor de bază pot fi observate în faptul că basmele au loc adesea în lumi suprareale, precum pădurile cu spiriduși, castelele cu cavaleri sau casele cu vrăjitoare. Acestea prezintă adesea elemente magice, cum ar fi zâne, elfi, elfi, dragoni și artefacte magice....

  • În lumea limbii și literaturii, există o serie de figuri stilistice fascinante care ne permit să exprimăm idei, să conectăm concepte și adesea să ne exprimăm într-un mod mult mai creativ. O astfel de cifră este comparația, un instrument puternic care ne permite să comparăm două lucruri, să ne amplificăm mesajele și, adesea, să obținem o înțelegere mai profundă. Comparațiile vin sub diferite forme, dar cel mai adesea le întâlnim ca comparații, ghicitori, ghicitori și povești amuzante....

  • Proverbele sunt proverbe scurte, concise sau vorbe care transmit înțelepciune, experiență sau sfaturi într-un mod clar și simplu. Ele sunt de obicei transmise din generație în generație ca parte a moștenirii culturale și sunt adesea folosite pentru a ilustra anumite situații sau concepte....

  • Suntem într-o vale a zânelor unde toate minunile sunt posibile. Din copilărie, vă aducem o mână de basme populare în proză. ...