15 Dec CELE MAI FRUMOASE CÂNTECE DE DRAGOSTE VLAHI
Versurile cântecelor originale din regiunea Mlav au fost înregistrate de Slavica Jović Kolerović, prima doamnă a cântecelor originale muntenești, la 12 noiembrie 1979, la Studioul M al Radio Novi Sad. Înregistrările audio au fost arhivate la această instituție media și culturală și au fost transcrise în scopul acestui proiect. Prin amabilitatea conducerii RTV Voivodina, am primit aceste arii de cântece originale, cu permisiunea de a le publica pentru a păstra și promova cultura și identitatea vlahilor.
DĂ LA ĐAL RĂSÂĂRE LUNA
Dă la đal răsâăre Luna
Dă la đal răsâăre luna,
najkă-l mjeu vinje akuma.
Baš kând doarme toată lumja,
akuma šî-ntotdăuna.
Kând aš fij jo sus ka Luna,
aš fi ku najku întotdăuna.
Ma mi-s źos jo pră pomânt,
šî ku najku mjeu în gând.
Luna mijerźe prân sănjin,
najku mjeu varsă venjin.
Lasă vjearsă šî otraoa,
mis ku najku în gâlśauă.
IATĂ VINE NUNTA
Scoate mamă turta,
iată vine nunta.
Sufl-o de cenuşă,
nunta e la uşă.
Scoate mamă turta,
iată vine nunta.
Or scoate, or lasă,
nunta tună-n casă.
Scoate mamă turta,
iată vine nunta.
Pune o şi p(r)e masă,
nunta tună-n casă.
SUĬE ȘÎ-M COBOARE
Suĭe șî-m coboare,
în răsărit dă soare,
d-a mândră dă floare.
Cu ruavă-n piśoare,cu śață pră brață.
La furcă torcând, dîn gură cântând.
Vino naĭcă vino, vino naĭcă vino,
unđe ń-am vorbit să viń la ĭubit.
Vino naĭcă vino, vino naĭcă vino,
unđe ń-am vorbit să viń la ĭubit.
FA MARIĬE DÎN BĂNAT
Fa Marie din Bănat,
nu gândi că te-am uitat.
Au lălă și a meu dor,
Deschide mi ușă că mor!
Au lălă jindă floare,
leagă-m capu că mă doare!
Fa Marie din Bănat,
nu gândi că te-am lăsat.
Au lălă și al meu dor,
Deschide-mi ușă că mor!
Deschide mi ușa că mor,
țucute de puișor.
Fa Marie din Bănat,
ce nu ieș la sărutat?
Au lălă, și al meu dor,
Deschide-mi ușă că mor!
Au lălă, jindă floare,
leagă-m capu că mă doare!
Au lălă, şi al meu dor,
Deschide-mi ușă că mor!
Deschide-mi ușa că mor,
țucute de puișor.
PRÂN ĻIVĬEDZÂĻI‚ LU ĬON
Prân ļivĭedzâļi‚ lu Ĭon, măĭ, măĭ, măĭ,
toace păsărĭeaļe duorm, măĭ, măĭ, măĭ.
Numa una nu măĭ doarme, măĭ, măĭ, măĭ,
ma tuot strâgă Ĭoańe, Ĭoańe, măĭ, măĭ, măĭ.
Ĭoańe, Ĭoańe, Ĭoańe al mami, măĭ, măĭ, măĭ,
fiĭeaciļi-ţ mâncară bańi, măĭ, măĭ, măĭ.
Lasă, lasă s-îĭ manâśe, măĭ, măĭ, măĭ,
că ļe-a fuost guriţa dulśe, măĭ, măĭ, măĭ.
DE LA DEAL RĂSĂRE LUNA
De la deal răsăre luna,
de la daica vin acuma,
de la daică vin acuma, măi.
Luna merge prin-tră stele,
io vin de la daică mea-re
io vin de la daică mea-re, măi.
Luna merge prin senin,
de la daica acuma vin,
de la daica acuma vin, măi.
ASARĂ, LA NUNTA MJA
Asară, la nunta mja, nadojna, nadojna,
toaće fjećilji źuca, nadoj, nadoj, nadojna.
Ej, dorulje, doruculje,
vino-n bracă pujulje!
Numa una nu-m źuca, nadojna, nadojna.
să plânźa šî să vajta, nadoj, nadoj, nadojna.
Ej, dorulje, doruculje,
vino-n bracă pujulje!
Pră najku m-am mânjijat, nadojna, nadojna.
Kă pră minje m-a lasat, nadoj, nadoj, nadojna.
Ej, dorulje, doruculje,
vino-n bracă pujulje!
MÂNDRA MĬA CU CÂRPA MURĂ
Mândra mĭa cu cârpa mură,
mânca-ț-aș ļimba dîn gură.
Mândra mĭa, bâăla mĭa,
nu măĭ șciu când ńe-am afla.
Ș-aĭ doĭ đințî dă sup’ ļimbă,
Să uđeșci tu mândro șcirbă,
Mândră mĭa, bâăla mĭa,
nu măĭ șciu când ńe-am afla.
Şî croviţu al dîn obraz,
śe-i faśi naĭchi la nacaz.
Mândra mĭa , bâăla mĭa,
nu măi şciu când ne-am afla.
GERGINĂ, GERGINĂ
Spuńe-m daĭco vriĭeĭ – nu vriĭeĭ,
pănă ńi-săm cińerĭeĭ.
Gherghină, Gherghină,
floare albă dîn grăđină,
aĭ’ cu naĭcă la uđină.
Spuńe-m daĭco puoţ – nu puoţ,
dă śe cu vorba mă puorţ.
Gherghină, Gherghină,
floare albă dîn grăđină,
aĭ’ cu naĭcă la uđină.
Spuńe-m daĭco puoţ – nu puoţ,
pănă vin dă la Petroţ.
Gherghină, Gherghină,
floare albă dîn grăđină,
aĭ’ cu naĭcă la uđină.
DAĬCA GHIŢO FA
Daĭca Ghiţo fa, nu ce ļegăna,
nu ce ļegăna, prâstă braţa mĭa.
Că ce va durĭa, daĭca Ghiţo fa,
că ce va durĭa, daĭcă ińima.
Daĭcă Ghiţo fa, pră poceaca tâa,
pră unđe am trecut, ĭarba a crescut.
Daĭcă Ghiţo fa, ĭo ţ-am spus aşa,
Prântu uochii tăĭ, vinduĭ boĭi mĭeĭ.
Daĭca Ghiţo fa, prântu gura-tâa,
Prântu gura tâa, vinduĭ casa mĭa.
Tekstove izvornih pesama mlavskog kraja je Slavica Jović Kolerović, primadona vlaške izvorne pesme, snimila je 12. XI 1979. godine u Studiju M Radio Novog Sada. Tonski zapisi su bili arhivirani kod ove medijske i kulturne institucije i transkriptovani su za potrebe ovog projekta. Ljubaznošću uprave RTV Vojvodine dobili smo ove arije izvornih pesama, uz odobrenje da ih publikujemo u cilju očuvanja i promovisanja kulture i indetiteta Vlaha.
