17 Aug CINE SUNT VLACII SERBIEI DE EST?
Vlahi din nord-estul Serbiei înseamnă populația românească care locuiește în zona din nord-estul Serbiei mărginită de râurile Morava, Dunărea și Timok.
Vlahii sunt un popor aparținând grupului de popoare romanice, mai precis dakorumuni. Ei trăiesc în 154 de așezări etnice pure și 48 mixte din nord-estul Serbiei. În aceste zone s-au mutat la începutul secolului al XVIII-lea de pe teritoriul României de astăzi, în principal din provinciile „Țara Românească” (Principatul Țării Românești) și „Transilvania” (Transilvania).
La scurt timp după imigrarea vlahilor, autoritățile sârbe au început un proces agresiv de asimilare, imigranților li s-a interzis să aibă nume românești, numele de familie au fost traduse în sârbă prin adăugarea „ić” la sfârșitul celor românești. Biserica românească a fost împiedicată să funcționeze. Școlile în limba română, care funcționau în acele zone în care erau români (vlahi) încă dinainte, după prăbușirea Imperiului Otoman, au fost desființate. Le este interzis să învețe propria istorie și este dificil să păstreze obiceiurile. Acest proces a avut ca scop slăbirea identității naționale românești, creând un așa-zis special temporar valahi pentru ca identitatea slăbită să poată fi apoi „tradusă” cu ușurință în sârbă. Acest proces continuă și astăzi. Vlahii, adică populația românească din nord-estul Serbiei, este unul dintre puținele grupuri minoritare din Europa care nu numai că nu au drepturi minoritare aproape deloc, dar li se refuză și unele drepturi fundamentale civile sau ale omului.
Indiferent de solicitările României vecine și ale UE, Serbia refuză să ofere vlahilor drepturi de bază ale minorităților și nu dorește să-i trateze ca cetățeni egali. Potrivit acestora, încă se aplică măsuri speciale de asimilare agresivă.
Pe baza recensământului din 2002, 40.054 de persoane s-au declarat vlahi în nord-estul Serbiei, în timp ce aproape 4.000 dintre ei s-au declarat români.
Numărul real al vlahilor este mult mai mare. Se estimează că între 250 și 300 de mii de membri ai acestei comunități trăiesc în nord-estul Serbiei.
Majoritatea vlahilor se declară etnic sârbi la recensământ, ceea ce este o consecință a asimilării pe termen lung și a absenței utilizării oricăror drepturi minoritare. Vlahii sunt vorbitori de dialecte arhaice ale limbii literare române.
În ceea ce privește dialectele pe care le vorbesc, vlahii sunt împărțiți în 5 grupe:
maghiarii
Primul și cel mai numeros grup este format din unguri. Termenul „Ungurian” desemna inițial un bărbat de etnie română care locuia pe teritoriul fostului Regat al Ungariei. Ungurii vorbesc dialectul bănățean al limbii literare române deoarece strămoșii ungurilor de astăzi au emigrat din Banatul Timișoara în secolul al XVIII-lea și locuiesc în zona Braničevo, Mlava, Zvižde, Resava și Pomoravlja. Din punct de vedere al limbajului și al mentalității, aceștia nu diferă deloc de românii din AP Voivodina.
Carani
Considerăm că vlahii care locuiesc în zona Timočka și Negotinska Krajina și Ključ sunt Carans. Vorbesc o variantă arhaică a graiului olten al subdialectului muntenesc al limbii literare române. Numele „Caran” provine de la „Cara România”, care înseamnă „pământ românesc” în limba română. Acest termen a fost folosit de români ca desemnare pentru Principatul medieval al Țării Românești. După graiul, obiceiurile și portul național, caranii sunt identici cu românii din Oltenia, unde strămoșii lor au emigrat în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
Muncani
Din punct de vedere etnografic, oamenii din Munć aparțin bănăcienilor, adică ungurjanilor. Ei și-au primit numele din regiunea deluroasă a Banatului, de unde strămoșii lor au emigrat în nord-estul Serbiei de astăzi în timpul secolului al XVIII-lea. Graiul muncilor aparține dialectelor bănățene ale limbii române, impregnat de o puternică influență a limbilor oltene și reprezintă un fel de trecere de la dialectele ungurie la caran. Oamenii din Munć locuiesc în Crnorečje, Poreč și parțial în Pomoravlje.
Clovnii
Bufanii sunt cei mai puțin numeroși, dar cu siguranță cel mai interesant grup de vlahi. Ei locuiesc în Majdanpek și sunt descendenți ai coloniștilor din Oltenia. Bufanii sunt, de fapt, o insulă a oltenilor în marea bănănilor care îi înconjoară. Graiul lui Bufana este, de fapt, graiul olten al limbii literare române.
Scăldatorii
(Română limba maternă romă)
În Serbia, romii sunt cunoscuți mai bine sub numele de Banjaši, a cărui limbă maternă este dialectul olten al limbii române. Vlahii au venit în Serbia și de pe teritoriul României de astăzi. Este paradoxal că, spre deosebire de vlahi, conștiința etnică românească s-a păstrat într-o mai mare măsură printre aceștia. Când se identifică etnic, ei subliniază limbajul în prim plan. Ei trăiesc în zona mai largă a Republicii Serbia.
