26 Sep CONSILIUL NAȚIONAL AL VLAȘILOR – BUNĂ COOPERARE CU AUTONOMUNILE LOCALE
Membrii minorităților naționale din Serbia, pentru a-și exercita dreptul la autoguvernare în cultură, educație, informare și utilizarea oficială a limbii și grafiei, își pot alege consiliile naționale. Minoritatea națională vlahă și-a primit Consiliul în 2008.
Membrii a 23 de comunități minoritare din Serbia și-au format consiliile naționale, printre care vlahii în 2008, după ce au avut loc primele alegeri în cadrul sistemului electoral cu doi ani mai devreme. Din 2010, odată cu adoptarea Legii consiliilor naționale, alegerile directe pentru consiliile minorităților naționale au fost reglementate dacă mai mult de 50 la sută din numărul total al membrilor acelei minorități naționale sunt înscriși pe Lista specială a alegătorilor unei minorități naționale, conform la cel mai recent recensământ al populației.
Ministerul Administrației de Stat și Autoguvernării Locale este responsabil pentru ținerea Registrului Consiliilor Naționale ale Minorităților Naționale, convocarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii Consiliilor Naționale ale Minorităților Naționale, menținerea Listei Speciale ale Alegătorilor Minorităților Naționale, precum și supravegherea legalitatea lucrărilor și actelor Consiliilor Naționale ale Minorităților Naționale. Fondurile pentru finanțarea activității consiliilor naționale sunt asigurate din bugetul Republicii Serbia sau din buget, dar și din bugetul unității locale de autoguvernare, donații și alte venituri.
În Consiliul Național al Vlahilor (NSV), care are 23 de membri, ei subliniază buna cooperare cu republica și autoguvernările locale în care locuiesc membrii acestei comunități naționale, cum ar fi municipalitățile: Petrovac na Mlavi, Ćuprija, Kučevo, Veliko Gradište , Malo Crniće, Žagubica, Boljevac , Negotin și orașul Bor.
În sfera domeniilor acoperite de Consiliul Național, în primul rând în ceea ce privește cultura și conservarea tradițiilor naționale, cooperarea cu diaspora este, de asemenea, de mare importanță, adaugă Janošević, mai ales datorită faptului că deja a patra generație de membri ai comunitatea muntenească se dezvoltă peste hotare.
