18 Sep PROVERBE
Proverbele sunt proverbe scurte, concise sau vorbe care transmit înțelepciune, experiență sau sfaturi într-un mod clar și simplu. Ele sunt de obicei transmise din generație în generație ca parte a moștenirii culturale și sunt adesea folosite pentru a ilustra anumite situații sau concepte.
Iată câteva exemple de proverbe celebre și semnificațiile lor:
Unele dintre cele mai frecvente proverbe folosite de vlahi sunt:
“Cine se scoală de dimineața departe ajunge.”
Acest proverb ne sfătuiește că este benefic să te trezești devreme pentru că poate aduce mai multe oportunități și succes.
„Cine sapă o groapă pentru altul, cade el însuși în ea”.
Acest proverb avertizează asupra pericolului de a bârfi sau de a face rău altora, deoarece un astfel de comportament se poate reflecta în cele din urmă asupra persoanei care îl practică.
“Când porcii zboară.”
Acest proverb este folosit pentru a exprima irealitatea sau imposibilitatea unui anumit eveniment.
„O pană izbucnește cu o pană”.
Acest proverb înseamnă că problemele sau situațiile nedorite sunt adesea rezolvate prin metode sau acțiuni similare care au cauzat acele probleme.
„Cine plantează dovleci cu diavolul, îi vor cădea în cap”.
Acest proverb subliniază pericolul care vine din prieteniile sau parteneriatele proaste.
„Înțelepciune în cap, nu în îngrijorare”.
Acest proverb ne amintește de importanța gândirii și a luării deciziilor înțelepte în loc să ne îngrijorăm inutil.
„Unde e fum, acolo e foc”.
Acest proverb sugerează că, dacă există indicii sau semne de ceva rău sau suspect, probabil că există motive de îngrijorare.
„Mai bine să previi decât să tratezi”.
Acest proverb promovează prevenirea și avertizează asupra importanței prevenirii problemelor înainte ca acestea să devină grave.
„Sângele nu este apă”.
Acest proverb subliniază importanța familiei și a sprijinului reciproc în cadrul acesteia.
„Cine nu riscă, nu profită”.
Acest proverb ne amintește de importanța asumării riscurilor pentru a obține progres sau profit.
Proverbele sunt adesea folosite ca mijloc de a transmite valori, principii morale și sfaturi practice în viața de zi cu zi. Ele fac parte din bogatul patrimoniu cultural din întreaga lume.
Unele dintre cele mai comune proverbe care pot fi auzite în rândul vlahilor din Pomoravlje pot fi găsite mai jos:
- Fuga ij rușinosă, ma je sanatoasă.
- Furtac mulch will lasă daskulc.
- Ku š́e kintar daj, ku ala shi jaj.
- Kare să ćeme da barber, aăla nu samănă kinjipă.
- Fraci este fraci, dar de brindza ij pră banja.
- Mina a jirjapta, o taje pr- a stinga.
- Soapte fjaće la parjaće, moare kinjilija da sajce.
- La măru al labdat duće ku son, a nu ku traš́ta.
- Fata bună nu trjaeš́e otaru.
- Unđe jestă uoi, jestă ši foj.
- Sa ris draku da porimbă, ka je măj njagră dă kit jeal.
- Trigoala sparanghel oala.
- Nuje niš́ jarnă bune, niš́ babă bămăsa.
- Gazdaluk i se dă vrjame, sarashija dă spălat.
- Kitră al nakăzhit şi kulkumeş́u is ìnkoruje.
- Duće vriame, vin vriame.
- Niš́ kurkonju nu s- ar duš́e la nuntă, ma il duk pră brukă.
- Nu krapa alba, pana nu až́unžée jarba.
- Kare vrja s- astupe gura satuluj, măj bun să pazască jepuri în padure.
- La massa nuje otar.
- Gura minće, gura maninkă.
- Apa trjaš́e noao petri, shi jar je kurată. 10
- Ursu nu ž́oakă numa la o uš́ă, ma merž́e rind.
- Nu le va da orez, ma škipec in sin.
- Tot ij njinže ši tot ij plinže.
- NŽiš́ rostitu să nu il aflje, niš́ š́ina să nu il trjakă.
- Nuje sujiš fărdă koborish.
- Asară a fuost bik, dar dasnjacă vakă.
- Pină kopilu nu să plinž́e, mumă- sa nu ij dă cică.
- Dintr- un cincari, faku un armasar.
- Kalu al arum să duš́e in vagaună ku tot ku košija ši ku gazda in košije.
- Dă ş́e ciemi, nu niš́ skăpi.
- Muma este o pădure.
- Pentru un bastard fărde tața je sarak ž́umataće, darul unui fărdă mumă este sarak dă tuot.
- Frumosu fringée osu.
- Vorbă multa, sarăš́ije goală.
- Š́e ji in gušă ši înguu ušă.
- Maj aprope je pialja dă kit kimješa.
- Vašilji să ljing pră rind.
- Flamidu nu asćaptă coptu, njiš́ golu nalbitu.
- Nu să poaće baće shota ši cornuta.
- Mi-s karat shi in kar shi in košije.
- Nu imblă draku după om, ma omu după drak.
- Kum ic aschernj, asha shi dormi.
- Š́oara zboră Dunărja, ši jar je šoară.
- Š́oară lu š́oară nu skoaće oki.
- Griu skapă dă mulće rălje, numa nu poaće skăpa dă mina a ria.
- Nu njinže, kă se fije kald. 11
- Še astrukă pomintu, duše doru vinta.
- Tot saku iš găsește un câine și zboară.
- Al nakažit să inspină ši in kolješă.
- Tuot Ciganu iš labdă šokanu, darul unei țigance.
- Oaja vrja tot, numa să nu mulž́i ši să nu o tunž́i.
- Nu kintă Marija, ma kintă brandy.
- Dăkă jestă vak, jestă ši ljak.
- Rău viñje din fuga.
- Sh́e a katat, a shi aflat.
- Sluta se va întâmpla, shi baž́okura va baž́okurješće.
- Nuje milă dă putere, nîš́ dragă dâ njevoje.
- Bolobonju al mik rastornă karu.
- A fuž́it dă š́umă ši a dat prăstă bubă.
- Kum je dintinj, aša je pănă la kapatinj.
- Pră kare la muš́kat šărpilji, să ćeme ši dă rimă.
- Nu va batjocori la mănăstire fărdă ljak.
- Toată pasărja kintă kinćiku jej.
- Purš́elu al rinjos manincă pjara a bună.
- Jeu il bat in sin, jeal jasă pră minjikă.
- A trekut mindzu djalu, shi jepuru dunga.
- Lupu nu mănincă pră porincă.
- Kare inparće, parće iš faš́e.
- Š- a trajit traju, ši š- a minkat malaju.
- S a redje ka mutu la lapće.
- Oaja ria implje găljata* dă lapće, ši dă ku kraku ši o varsă.
- Oilji am paza, oaje am intrat.
- Măj črubo-s đinci dăkit parinci. 12
- Kare nu dia la pod, o să dia la punće. 75. Kinji latră, vintu baće. * găljata – găleată
Vlahii din alte părți ale Serbiei folosesc aceste proverbe în aceeași formă sau modificată.
